Dupa moartea lui Rikyū familia se retrage asteptand ca momentul nefavorabil care starnise mania lui Hideoshi sa devina un fapt al trecutului. Acest lucru se intimpla, Hideoshi scuza familia si familia reapare in viata sociala si reintra in drepturile sale. Shoan, ginerele lui Rikyū, mosteneste proprietatile si casele familiei in Kyoto. Cand Shoan se retrage, Sotan, fiul lui Shoan si nepotul lui Rikyū preia conducerea familiei Sen. Familia are datoria si responsabilitatea de a transmite mai departe Chanoyū. Sen Sotan este foarte activ. La batranete Sotan imparte averea intre fiii sai. Partea din fata a proprietatii este data lui Koshin Sōsa. Sen Sōshitsu mosteneste partea din spate. O casa pe strada Mushakoji este data lui Ichio Sōshu. Chanoyū practicat de acesti trei urmasi duce in timp la formarea a trei traditii in practica de Chanoyū : Omotesenke, Urasenke si Mushakojisenke. Un numar de discipoli ai lui Sen no Rikyū infiinteaza scolile lor proprii in care practica si transmit mai departe Chanoyū asa cum il invatasera de la maestrul lor. Din Omotesenke si Urasenke se separa un numar de scoli fiecare incercand sa fie devotata practicii de Chanoyū asa cum simteau ca fusese definita de Rikyū. Perioada de restauratie Meiji (1867 – 1911) duce la colapsarea sistemului feudal si mecanismul de mostenire pe linie familiala nu mai functioneaza. Pentru familiile care practicau Chanoyū situatia financiara este dificila. Ennosai (1872 – 1924), generatia XIII in linia Urasenke, reuseste sa coopereze cu un grup de oameni de afaceri care sprijina dezvoltarea scolii Urasenke. Succesorul sau, Tantansai (1893 – 1964) formeaza o organizatie nationala pentru adeptii scolii Urasenke si introduce aceasta practica in afara Japoniei. Intuitia lui Sen no Rikyū are un caracter umanist global si se implineste – oricine practica cu dedicatie Chanoyū poate beneficia de un progres spiritual. Occidentul descopera Chanoyū. Din totdeauna, la conducerea organizatiei Urasenke se afla O-Iemoto, adica marele maestru, sustinut de intreaga familie. Impreuna ei reprezinta casa si familia conducatoare Soke. Marele Maestru Hounsai, Sen Soshitsu XV, urmasul lui Tantansai continua sa conduca Urasenke cu o dedicatie deosebita. Hounsai, care participa in timpul celui de al doilea razboi mondial in brigada speciala kamikaze, intelege ca pacea este de nepretuit, ca actul simplu de a oferi o cana de ceai poate crea unitate acolo unde viata de zi cu zi creaza dezbinare. Sub conducerea lui Hounsai, Urasenke cunoaste o puternica dezvoltare in occident cit si in Japonia. In 22 decembrie 2002 Zabosai Sen Soshitsu XVI preia de la tatal sau conducerea familiei Urasenke, continuind fara intrerupere traditia Urasenke in linie directa de la Sen no Rikyū. Reconstruirea relatiilor umane, slabite in secolul de convenienta si eficienta in care traim, empatia pentru semenii nostrii, respectul pentru consideratia pe care o primim de la alti oameni sint elemente care fac parte din credinta care animeaza spiritul Marelui Maestru de ceai Zabosai Sen Soshitsu XVI aflat astazi la conducerea scolii Urasenke.